Istorie: Corfu, în limba greacă Kerkyrat, este insula identificată de mulţi ca şi imperiul Alkinos, este insula unde, potrivit Odiseei lui Homer, Ulise a făcut ultima oprire în drumul său înapoi spre Ithaca.
În 734 î.Ch. Insula Corfu a fost colonizată de corintieni, după care în scurt timp a devenit un imperiu maritim stabil. În urma răscoalelor din 665 î.Ch. şi 435 î.Ch., respectiv din anul 433 î.Ch. cu ajutorul Atenei, băştinaşii au învins flota corintienilor. Aşezarea geografică, importantă din punct de vedere comercial şi bogăţia insulei au stârnit atenţia multor popoare, care la rândul lor au subjugat succesiv locuitorii insulei. Astfel, în anul 229 î.Ch., a ajuns sub autoritatea Imperiului Roman, în secolul al IV-lea a devenit provincie bizantină, iar între anii 1204 - 1797 a fost stăpânită de veneţieni.
Denumirea insulei Corfu s-a format în evul mediu şi probabil are la origine cuvântul korypha (culme). Această perioada de pace a fost deranjată doar de hărţuiala cu turcii, Corfu fiind o adevărată fortăreaţă a Veneţiei. Influenţa statului orăşenesc asupra locuitorilor insulei a fost foarte accentuată, nobilimea comerciantă a preluat limba italiană şi doar ţărănimea şi-a păstrat limba maternă greacă.
În urma păcii de la Tilsit, Insula Corfu a scăpat de autoritatea franceză, astfel între anii 1815 - 1864, împreună cu celelalte insule ionice, a ajuns sub protectorat englez. În cele din urmă, în anul 1864 Corfu s-a unit cu Grecia.
După cele două războaie mondiale, cu toate că pierderile au fost mari, Insula Corfu şi-a revenit foarte repede, ca în zilele noastre, din punct de vedere turistic, să fie una dintre cele mai dezvoltate insule greceşti.
Geografie:Insula Corfu este a doua ca mărime dintre Insulele Ionice, cu o suprafaţă de 589 km² şi cu un litoral de 217 km lungime. Insula se situează în golful Otranto, în apropierea graniţei cu Albania. În partea nordică se află Munţii Pantocrator (906 m), iar în sud relieful este lin. Acoperită de plantaţii de măslini, chiparoşi şi lămâi, în plus, soarele, nisipul fin, marea albastră şi limpede sunt motive irezistibile pentru care zeci de mii de turişti din întreaga lume vin şi revin aici, în fiecare an.
Insula Corfu are doi factori economici principali, turismul şi agricultura.
Transport: Reţeaua drumurilor publice este bine dezvoltată. Centrul insulei este oraşul Kerkyra, de unde majoritatea locurilor de pe insulă sunt accesibile cu transport local, biletele de autobuz fiind ieftine. Sunt recomandate închirierile de maşini, cu care se poate explora în voie insula, dar se poate apela şi la transportul cu taxi. Între insulele ionice există curse regulate de feribot şi aşa se poate ajunge uşor şi în oraşele mai mari ale Greciei, ca Atena, Pireu sau Patra.
Cumpărături: Magazinele sunt în general deschise dimineaţa şi după-masă până seara târziu. Majoritatea magazinelor sunt închise în timpul siestei de după-amiază. În majoritatea staţiunilor, magazinele sunt deschise şi la sfârşit de săptămână.
Mâncăruri şi băuturi: Grecii gătesc cu ulei de măsline, le plac fructele de mare, iar carnea lor preferată este cea de oaie la grătar. Aperitivul grecesc conţine roşii, castraveţi, pepene, felii de caşcaval, măsline şi diverse fructe. În tavernele locale servesc mâncăruri ca salata grecească, souvlaki, tzaziki, musaca, sau gyros. Aperitivul preferat este ouzo, iar dintre vinuri retsina.
Bacşiş: Bacşişul este inclus în majoritatea facturilor de la restaurante şi hoteluri, dar se obişnuieşte să se mai lase cca. 10% din totalul consumaţiei.
Vezi si alte oferte de cazare in alte locatii din Grecia:
