Utilizam cookies necesare functionarii site-ului si pentru statistici anonime. Privind folosirea de cookies pentru personalizarea informatiei te rugam sa iti exprimi preferinta. (Vezi detalii):

Seteaza
Bine ai venit !
Autentificare   ÃŽnregistrare

1. INFORMATII GENERALE

Asezare: este situat in jumatatea sudica a Romaniei, in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in nordul Olteniei, de-o parte si de alta a bazinului mijlociu al raului Olt.
Vecini: la nord se invecineaza cu  judetele Sibiu si Alba, la est cu judetul Arges, la sud-est cu judetul Olt, la sud-vest cu judetul Dolj, la vest cu judetul Gorj,  iar la nord-vest cu judetul Hunedoara.
Suprafata: 5.765 km patrati, ceea ce reprezinta 2,4% din teritoriul tarii.
Populatia: de 462.000 locuitori.
Orase
Municipii:
Ramnicu Valcea, resedinta de judet, cu 118.000 locuitori, este situate  la poalele dealurilor Capelei, Cetatuia, Petrisor, pe o terasa inclinata strabatuta de raul Olanesti; Dragasani.
Orase: Calimanesti, Brezoi, Horezu, Baile Olanesti, Ocnele Mari, Baile Govora, Babeni, Balcesti, Berbesti.
Relief: este dispus in trepte, ce coboara de la nord (Muntii Fagaras, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentati prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunator cu un relief variat si atractiv, Capatanei, in care predomina calcarele jurasice, Lotrului, masiv si monoton, Parang, Dealurile Getice-Podisul Getic si depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri si coline piemontane - Cotmeana, Oltet, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Campia Romana).
Intre masivele montane localizam una dintre cele mai mari depresiuni intramontane din judet , care poarta denumirea de Tara Lovistei.
Clima: este cel temperat continentala, caracterizata prin veri scurte si ierni lungi si geroase.
Cursuri de apa: raul Olt strabate judetul pe o distanta de 135 km, primind apele a numerosi afluenti (Topolog, Muiereasca, Olanesti, Bistrita, Oltetul), din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se afla in partea dreapta a Oltului, cuprinde aproape toata suprafata judetului.

2. ATRACTII TURISTICE

Munti
Masivul Cozia
(cu vf. Cozia 1.668 m), in sud-vestul Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la vest), Baias (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud), in apropierea comlexului balneoclimateric Calimanesti- Caciulata. Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste zimtate, turnuri), constituie un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica.
Masivul Cozia este usor accesibil doritorilor de drumetie care pot sa admire aici numeroasele stanci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Rosiei) si cascade („Gardului”, cu o inaltime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colt, laleaua pestrita, garofita alba) si interesanta fauna (pisici salbatice, rasi, capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).
Chei si defilee
Defileul Oltului:  este greu de redat in cuvinte maretia peisajului care intampina si incanta turistul de-a lungul drumului de la Cozia pana la Turnu Rosu (judetul Sibiu). Oltul a reusit sa sape pana la radacina cea mai masiva si mai inalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din judetul Valcea, suprapusa defileului, este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind strajuita de coltii prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatanii (la vest).
Cheile Bistritei: langa Manastirea Bistrita, cele mai inguste chei din Romania, reprezinta un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru exemplarele rare de flora si fauna.
Lacuri: Galcescu, Zanoaga Mare, Iezerul Latoritei (lacuri glaciare), Vidra, Bradet, Cornet, Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Slavitesti, Ionesti Zavideni Dragasani (lacuri artificiale pe Lotru si Olt pentru hidrocentrale) si lacurile sarate de la Ocnele Mari.
Rezervatii si monumente naturii
Rezervatia Galcescu
( cca. 50 ha ) cuprinde caldarea glaciara, cu lacul Galcescu ( 3.02 ha, 9,6 m adancime, 1935 m alt. ), si regiunea din jur, o rezervatie naturala al carei scop este sa fereasca de distrugere elementele geologice, floristice, peisagistice specifice zonei salbatice de aici.
Pestera Muierilor: este cea mai celebra rezervatie stiintifica speologic, declarata monument al naturii din anul 1955. Pestera se afla in apropierea localitatii Baia de Fier, in versantul drept al cheilor raului Galbenul. Pentru a ajunge la ea parcurgem o distanta de 7km, parasind in stanga soseaua ce leaga orasul Targu Jiu de Ramnicu Valcea din dreptul satului Poienari, spre Baia de Fier, pana la intrarea in cheile raului Galbenul.
Numele de Pestera Muierilor provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie, cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copiii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
Piramidele de pamant de la Goranu: rezervatie geologica pe valea paraului Stancioi, unde apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m inaltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m in versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga.
Statiuni turistice
Calimanesti-Caciulata:
statiune balneoclimaterica permanenta situata la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de Bucuresti, una dintre cele mai frumoase regiuni balneare din tara, la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). 
Baza de agrement cuprinde instalatii moderne pentru bai, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalatii pentru aerosoli si inhalatii, buvete pentru cura interna cu ape minerale, sali de gimnastica. La Caciulata functioneaza un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de hepatita epidemica si un sanatoriu pentru bolnavii de silicoza.
Baile Olanesti: statiune balneoclimaterica permanenta situata la 18 km de Ramnicu Valcea, la 475 m altitudine, in nord-estul Olteniei, la poalele Muntilor Capatanii, de o parte si de alta a paraului Olanesti. Prima atestare documentara a asezarii dateaza din 1579. In prima carte de balneologie romaneasca (1837) se precizeaza ca la Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din tara. In 1837, la Expozitia Internationala de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur, comparandu-se (din punct de vedere al eficientei curative) cu vestitele ape de la Baden Baden, Karlsbab si Aix-les-Bains. Dintre instalatiile de tratament cu care este inzestrata statiunea amintim: cele pentru bai calde cu apa minerala la cada, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie, buvete pentru cura interna.
Baile Govora: statiune balneoclimaterica permanenta situata la 12 km de gara Govora la 20 km sud-vest de Ramnicu Valcea (la 360 m altitudine), intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei. Apele minerale de la Govora au fost folosite prima oara in scopuri terapeutice in 1879, primul stabiliment balnear construindu-se in 1887. Bazele de tratament din statiune sunt inzestrate cu instalatii pentru bai calde cu ape minerale, pentru impachetari cu namol, pentru electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cura interna, sali de gimnastica medicala. Statiunea are un plus de farmec prin parcul sau deosebit de frumos unde cresc specii de plante specifice climatului mediteranean.
Voineasa: statiune balneoclimaterica permanenta situata la 80 km de Valcea pe valea raului Lotru (la 580 - 640 m altitudine). Este destinata tratarii nevrozelor, surmenajului si anemiilor, afectiunilor respiratorii.
Vestigii istorice
Ruinele Castrului roman Arutela
de la Bivolari, langa Calimanesti, aflat in apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite in termele castrului. Important obiectiv militar roman care avea menirea sa pazeasca sistemul de fortificatii al limesului alutan si drumul roman sapat in stanca pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atesta construirea castrului in timpul domniei imparatului Hadrian.
Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava de la Dragasani, pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum, Vestigiile castrului roman Radacinesti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane de la Stolniceni (la 5 km de Ramnicu Valcea).
Edificii religioase
Manastirea Horezu
din Romanii de Jos  se afla la la 6 km de Horezu, fiind cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa caracteristic  epocii brancovenesti, un punct culminant al artelor din Tara Romaneasca in sec. XVII. Biserica mare este decorata in exterior cu scuplturi in piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare valoare deoarece, pe langa scenele religioase, pictorii au realizat si o galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor. Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea cand cantau huhurezii (de aici si numele). In jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa domneasca, turnul-clopotnita.
Manastirea Cozia (la 2 km de Calimanesti la 20 km de Ramnicu Valcea), unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec. XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386 - 1388 de Mircea cel Batran si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare a picturii. Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului roman, precum si mormantul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul.
Manastirea Govora (la 3 km de Baile Govora si la 20 km de Ramnicu Valcea), mentionata intr-un document inca din 1488. A fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar in sec. XVII, Matei Basarab o restaureaza si aduce aici o tiparnita la care s-a imprimat (in 1640) „Pravila de la Govora”, cea mai veche culegere de legi tiparita in Tara Romaneasca. In timpul lui Constantin Brancoveanu complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala care pastreaza o pictura interioara de mare valoare (1711). Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult.
Manastirea Bistrita (la 6 km nord de Costesti), construita intre 1491 - 1492 de boierii Craiovesti, a fost avariata in 1508 de Mihnea cel Rau, deoarece ctitorii ei se ridicasera impotriva acestui domnitor. Ulterior, Craiovestii au refacut biserica. Din vechiul complex s-a pastrat doar biserica bolnitei, construita de banul Barbu Craiovescu intre 1520-1521.
Manastirea Arnota este situata la 15 km de Horezu si la 54 km de Ramnicu Valcea, fiind ctitorie a lui Matei Basarab din 1633 – 1636. Picturile murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu avand o mare importanta artistica.
Manastirea „Dintr-un lemn“ de la Francesti (la 10 km de Baile Govora si la 27 km de Ramnicu Valcea), intemeiata la sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII. Conform legendei, biserica a fost realizata dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brancoveanu intre 1634 - 1635.
Schitul Ostrov de la Calimanesti a fost construit pe o insula, in mijlocul raului Olt (langa Calimanesti) de domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa, Despina. A fost terminata in 1522 dupa moartea lui Neagoe Basarab.
Biserica Cetatuia din Ramnicu Valcea, starneste interesul vizitatorilor prin faptul ca aici au fost ucisi, in 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau Vlad de boierii razvratiti in urma incercarilor domnitorului de a schimba politica de supunere fata de imperiul ottoman.
Schitul Turnu este situat la 3 km de Calimanesti si dateaza  din 1676.
Schitul Iezer de la Baile Olanesti, biserica ridicata in 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna. Biserica actuala a fost zidita in sec. XVIII. Episcopia Ramnicului din Ramnicu Valcea, cladirile initiale, ridicate in sec. XVI, nu se mai pastreaza. Actuala biserica mare, construita in 1856, a fost pictata de Gh. Tattarescu.
Biserica de lemn de la Baile Olanesti, denumita si „Biserica lui Horea”, dateaza din 1746 si are o turla de 21 m inaltime.
Biserica „Sf. Nicolae” din Caineni (1733 - 1769), pastreaza picturile murale initiale.
Alte edificii religioase: Biserica „Vovidenia” de la Dobrusa, comuna Stefanesti (sec. XV), Biserica „Sfanta Paraschiva” din Ramnicu Valcea (1557 - 1587), Manastirea Cornetu de la Racovita (la 9 km de Brezoi si la 58 km de Ramnicu Valcea), din 1666.
Edificii culturale
Casa Memoriala Anton Pann
– este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea sec. al XVIII-lea, avand foisor si pivnita (elemente definitorii ale arhitecturii romanesti). A fost resedinta revolutionarului Anton Pann (1794-1854) care, la 29 iulie 1848, a participat in parcul Zavoi alaturi de alti revolutionari, cantandu-se pentru prima data Desteapta-te romane , pe versurile lui Andrei Muresan, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului Din sanul maicii mele .
Muzeul de Arta reprezinta pentru turisti o atractie deosebita prin caracteristicul exponatelor care se inscriu in randul operelor de o mare valoare artistica, cum sunt picturile din a doua jumatate a sec. XX, printre acestea fiind si lucrari ale pictorilor: H. Catargi, Florin Niculiu, Margareta Sterian, H. Bernea, I. Grigorescu, detinand totodata si tablouri din Scoala Venetiana ( prima jumatate a sec. al XVIII-lea).
Muzeul memorial „Nicolae Balcescu” din Nicolae Balcescu, comuna Milcoiu. Muzeul evoca principalele momente ale revolutiei de la 1848 si aspecte din viata lui Nicolae Balcescu.

3. ETNOGRAFIE

Localitatea Horezu (situata la 35 km de Ramnicu Valcea) reprezinta principalul centru etnografic al judetului.  Acesta este cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramica din Romania, cu expozitie etnografica permanenta si targuri traditionale. Mesterii locali produc ceramica de calitate superioara. Ei lucreaza in special strachini si farfurii  folosind o gama larga de culori si de motive decorative.
Alte centre importante din punct de vedere etnografic din judet: Vaideeni (renumit pentru tesaturi si port traditional popular), Barbatesti (cusut, tesut, cojocarit).  
  
 
 
     
  
 

Vacante in Rate