Utilizam cookies necesare functionarii site-ului si pentru statistici anonime. Pentru folosirea de cookies in vederea personalizarii informatiei, te rugam sa iti exprimi preferinta. Vezi detalii

Bine ai venit !
Autentificare   ÃŽnregistrare

1. INFORMATII GENERALE

Asezare: in nord-estul Romaniei, la limita dintre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei,  pe valea larga a Bistritei si pe valea Moldovei, pana la confluenta cu Siretul, undeva, la poalele muntelui Ceahlau.
Vecini: la  nord-vest se invecineaza cu judetul Suceava, in partea de est cu judetele Iasi si Vaslui, la sud cu judetul Bacau, iar in partea de vest cu judetul Harghita.
Suprafata: 5.896 km², ceea ce reprezinta aproximativ 2.5% din teritoriul tarii.
Populatie: de 584.000 locuitori,  numar inregistrat la recensamantul din 2002.
Orase:
Municipii:
Piatra Neamt, resedinta de judet cu o populatie de 128.000 locuitori, unul dintre cele mai frumoase orase ale Moldovei; Roman.
Orase: Bicaz, Roznov (cel mai tanar oras al judetului), Targu Neamt.
Relief: este variat si in mare parte accidentat, dispus in trepte de la vest la est si se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt: unitatea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali, care ocupa 278.769 ha, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din suprafata judetului, in vest, si sunt reprezentati de Stanisoara (1.531 m), Bistrita (1.864 m), Ceahlau (cu vf. Ocolasu Mare de 1907 m -„Olimpul Moldovei“), Tarcau, Hasmas.
Unitatea subcarpatica este reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc.
Clima: are caracter continental, cu variatii mari in functie de treptele de relief, cu vanturi predominante din directia nord-vest si vest, iar pe valea Siretului de la nord si sud.
Cursuri de apa: lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, iar raul Siret are 42,1 km. Raul Bistrita dreneaza aproape tot judetul, cu afluentii sai: Bistricioara, Bicaz, Tarcau, Cracau.

2. ATRACTII TURISTICE

Munti
Masivul Ceahlau
este cel mai inalt din Muntii Bistritei din grupa Carpatilor Moldo-Transilvani, fiind totodata si unul din muntii cu cea mai mare importanta turistica din Carpatii Orientali.
Masivul Ceahlau este situat pe teritoriul judetului Neamt, la mica distanta de orasul Bicaz si de lacul Izvorul Muntelui. Varful sau cel mai inalt este considerat varful Ocolasul Mare, cu 1907 m, varful Toaca masurand numai 1900 m.
 Masivul Ceahlau (la 40 km vest de Piatra Neamt), cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali, denumit si „piatra nestemata a Moldovei“ (D. Cantemir), „urias cu fruntea-n soare“ (G. Cosbuc), „batranul rege al Carpatilor Moldovei“ (Al. Vlahuta).
Astazi, Masivul Ceahlau este considerat drept al doilea munte sfant al crestinatatii ortodoxe, dupa Muntele Athos. Poate si din aceste motive numele sau este des intalnit in literatura romana, printre cele mai remarcabile pagini ce i-au fost dedicate fiind cele scrise de Calistrat Hogas, Alexandru Vlahuta si Mihail Sadoveanu.
Alti munti: Muntii Bistritei, Muntii Tarcau.
Chei si defilee:
Defileul Bistritei Aurii
, taiat in rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice se linistesc abia in lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul Romaniei.
Cheile Duruitoarea in Masivul Ceahlau, (la 1.021m altitudine), formata pe Paraul Rupturii, cu o cadere de 25 m, ce isi anunta prezenta cu mult inainte de a fi vazuta, printr-un vuiet care infioara.
Pesteri:
Formatiunile carstice existente pe raza judetului Neamt sunt in numar de cinci.
Pestera Munticelu (Ghiocelu) este situata pe versantul stang al Vaii Bicazului, in Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Pestera are 120 de metri lungime si nu este accesibila publicului.
Pestera Tosorog este situata in nord-estul Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orasul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibila publicului. Complexul Detunate se afla in masivul Ceahlau, pe teritoriul orasului Bicaz.
Pestera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlau iar Pestera 3 Fantani se afla in comuna Damuc.
Lacuri:
Lacul „Izvorul Muntelui“
de la Bicaz (la 35 km de Piatra Neamt), este un lac de acumulare format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Acesta are o lungime de cca 35 km, o suprafata de aproximativ 3.120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3. Este supranumit „marea de sub Ceahlau“, si constituie o atractiva zona de agrement. Aici se pot face plimbari cu vaporasul, sau se pot inchiria salupe.
Lacul Rosu este un lac de baraj natural la altitudinea de 980 metri, in apropierea Cheilor Bicazului si la circa 26 de kilometri de orasul Gheorgheni. Lacul s-a format in anul 1837 deoarece in urma ploilor abundente molozul stancos de pe Stanca Ucigasului a alunecat si a blocat paraul Bicajel.
Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural sin apa lui iesind trunchiutile goale ale brazilor de odinioara si in care care se oglindeste Micul Suhard. Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosieusor dezagregabila transportata de Paraul Rosu ce a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.
Rezervatii si monumente ale naturii:
„Codrii de arama“ (la 30 km de Piatra Neamt, 1 km nord de Manastirea Varatec), rezervatie forestiera alcatuita din goruni seculari. Impreuna cu „Padurea de Argint“ (mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai Eminescu: „De treci codrii de arama, / de departe vezi albind / s-auzi mandra glasuire / a padurii de argint“.
,,Piatra Teiului’’, rezervatie geologica langa Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt, urias bloc de calcar format prin eroziune.
,,Padurea Vanatorii Neamtului’’, rezervatie forestiera, la 3 km vest-nord de comuna Vanatori, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistica;
Rezervatia de Zimbri Dragos Voda se intinde pe aproximativ 11.500 ha
,,Padurea Gosmanu’’, rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante.
Mai amintim : 3 rezervatii paleontologice si fosiliere: Muntii Cozla, Pietricica si Cernegura si
2 rezervatii geologice: Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea , 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari, 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice si mixte.

Statiuni turistice
Baltatesti: este asezata in Depresiunea Neamt (la o altitudine de 475 m), la 34 km de Piatra Neamt si la 11 km de Tg. Neamt. Este traversata de DN 15C. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulatie atmosferica moderata si fara temperaturi excesive. Aerul este bogat in ioni negativi, este ozonat si are un efect tonifiant asupra organismului.  Apele minerale din statiunea Baltatesti sunt indicate in tratamentul unor afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni vasculare periferice, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni respiratorii.
Durau: este situata la 100 kilometri de Piatra-Neamt si la 6 km SV de comuna Ceahlau, la o altitudine de 780-800 m, la poalele faimosului masiv Ceahlau. Statiunea este recomandata pentru odihna, practicarea sporturilor de iarna pe partia amenajata cat si pentru tratament (nevroze astenice, stari de slabiciune, anemia, refacere dupa eforturi psihice sau intelectuale etc.)

 Vestigii istorice:
Curtea si Biserica Domneasca apartin centrul orasului si, potrivit izvoarelor istorice, acest ansamblu arhitectural alcatuit din Curtea Domneasca, Biserica "Sf. Ioan" si Turnul-Clopotnita isi are inceputurile in perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Din Curtea Domneasca s-a mai pastrat doar o parte din pivnitele casei domnesti (unde se afla acum o expozitie muzeala) si portiuni din zidul de incinta.
Cetatea Dacica Batca Doamnei
Cetatea geto-dacica de la Batca Doamnei reprezinta un monument istoric accesibil doar arheologilor, fiind situata la 4 km de orasul Piatra Neamt. Aici exista elemente de cultura materiala apartinand epocii neolitice (faza Cucuteni), epocii bronzului si epocii daco-getice
Vestigiile dacice de pe Batca Doamnei ocupa o suprafata de aproape 20.000 m2 pe creasta inaltimii, folosindu-se platoul central si terasele vestice, iar in unele cazuri si suprafetele nivelate in mod special pentru constructii. Nivelul de locuire antica este destul de superficial (uneori cu o grosime de sub 25 cm) si ca atare a avut mult de suferit de pe urma constructiilor feudale, a transeelor sapate in cursul celor doua razboaie mondiale si a plantatiilor de conifere.
Cetatea Neamtului de la Targu Neamt, construita de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea tine sub observatie toata Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortareata de neinvins. Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la o departare de circa 46 km de resedinta acestuia si in imediata apropiere a orasului Targu Neamt, face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania.
Impunatoarea cetate a intrat in cronici si legende, fiind atestata documentar inca din 1395. Epoca lui Stefan cel Mare a fost epoca de stralucire si glorie a cetatii, considerata a fi un adevarat cuib de soimi.
Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, langa comuna Ceahlau, la 76 km de Piatra Neamt, din sec.XVII, astazi doar ruine, Ruinele Cetatii Roman, intemeiata de Roman Voda Musat (1391 - 1394).

Edificii religioase:
Manastirea Neamtului de la Vanatori Neamt, la 16 km de Targu Neamt, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice romanesti, cel mai important focar de cultura si arta al Moldovei medievale. Prima mentiune documentara este din 1407. Biserica manastirii este cea mai impunatoare constructie a lui Stefan cel Mare (1497). Aici functioneaza una dintre cele mai vechi biblioteci din tara (peste 600 de ani) precum si un muzeu ce ilustreaza intensa activitate culturala desfasurata de-a lungul secolelor.
Manastirea Bistrita, (la 10 km de Piatra Neamt), ctitorita de Alexandru cel Bun (al carui mormant se afla aici) in 1402 si refacuta de Stefan cel Mare, care construieste turnul in 1498. Cladirea initiala nu se pastreaza, ci doar aceea cu care a inlocuit-o Alexandru Lapusneanu in 1554 (care a adus si pictori priceputi de la Venetia). Manastirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiset al Tarii Moldovei. Detine un valoros muzeu de arta feudala.
Manastirea Agapia de la Varatec (la 32 km de Piatra Neamt), zidita intre 1642 - 1647 din initiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat infatisarea originala a bisericii. A fost pictata in 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu cand acesta avea doar 20 de ani.
Manastirea Secu, (la 75 km de Piatra Neamt), ctitorita de marele vornic Nestor Ureche in anul 1602. Impodobita in interior cu o arta deosebita, decoratia fatadelor poarta amprenta arhitecturii muntenesti. Muzeul manastirii cuprinde broderii, pastreaza numeroase manuscrise, tapiserii, covoare.
Biserica „Sfantu Ion“ din Piatra Neamt (1497 -1498), una dintre putinele din timpul lui Stefan cel Mare, care se pastreaza in forma originala.
Biserica Episcopiei din Roman, inceputa in 1542 de Petru Rares si terminata in 1550 de fiul sau, Ilias Voda, pastreaza fresce din sec. XVI.
Manastirea Pangarati (la 15 km de Piatra Neamt), fondata in vremea lui Stefan cel Mare si reconstruita de Al. Lapusneanu in 1560.
Manastirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamt), temeliile i-au fost puse de Stefan cel Mare in 1498, fiind terminata de Stefanita in 1517.
Manastirea Tazlau ctitoria lui Stefan cel Mare din 1496 – 1497.
Manastirea Durau ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictura realizata de N. Tonitza.
Biserica „Precista’’ din Roman, construita intre 1568- 1569 de Ruxandra, sotia lui Alexandru Lapusneanu.
Manastirea Horaita la 12 km de Piatra Neamt, din anul 1725.

Edificii culturale:
Casa memoriala "Ion Creanga" de la Humulesti (la 2 km de Targu Neamt), casa si locuri descrise atat de maiestrit de marele nostru povestitor (1837 -1889) in nemuritoarele "Amintiri din copilarie": "Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri".
Casa memoriala "Calistrat Hogas" din Piatra Neamt, pastreaza amintirea acestui scriitor, care a fost si un vestit excursionist, lasandu-ne pagini pline de farmec despre frumusetea peisajelor din acest colt de tara: "Eu cred ca padurile au suflet...".
Casa memoriala "Mihail Sadoveanu" de la Vanatori - Neamt, langa Manastirea Neamtului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice.
Muzeul memorial "Alexandru Vlahuta" (1859 -1919) langa Manastirea Agapia.
Complexul muzeal Judetean de la Piatra Neamt, detine exponate ce ofera vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum "Hora de la Frumusica", "Sborul Zeitelor" si "Ganditorul de la Tarpesti".

Monumente si statui:
Monumentul Eroilor din Targu Neamt este un monument dedicat corpului de Vanatori de Munte ai Armatei Romane si eroilor Primului Razboi Mondial.
Casa Lalu: a fost construita in 1912 de constructorul Carol Zane. Acum gazduieste Clubul Copiilor.
Casa Elena Cuza:
Elena Cuza s-a nascut la 17 iunie 1825, la Solesti, judetul Vaslui, in familia Rosetti, si a murit la Piatra Neamt, la 9 aprilie 1909. A fost inmormintata in satul natal, dupa cum si-a exprimat dorinta. Cu o educatie aleasa, dupa severele principii ale vremii, tinara Elena a fost introdusa in inalta societate la Iasi, unde l-a cunoscut Alexandru Ioan Cuza, cu care s-a casatorit in aprilie 1844. Urmare a importantului eveniment istoric de la 1859, Elena Cuza a devenit prima doamna a Romaniei, contribuind cu modestie si demnitate la opera reformatoare a sotului sau. A infruntat toate vitregiile vietii ce au urmat pe plan familial, retragindu-se la Piatra Neamt. De aceea, in cinstea ei, Scoala nr. 4 i-a preluat numele, asemeni unei strazi din municipiul de la poalele Pietricicai, iar in curtea Fundatiei de Ingrijiri Comunitare, aflata in apropierea casei in care a locuit, a fost amplasat frumosul bust lucrat in bronz.

3. ETNOGRAFIE

Costumul popular din judetul Neamt, atat cel femeiesc cat si cel barbatesc, desi, in linii mari, este asemeni costumului din Moldova, prezinta unele caracteristici determinate de conditiile geografice si istorice specifice zonei. Costumul femeiesc este compus din: camasa (incretita la gat), poale, catrinta, barneata, bundita. Costumul barbatesc este compus din: caciula, camasa, fusta, bundita, brau (chimir), itari (cioareci).
Mastile populare reprezinta un segment reprezentativ in cultura populara a judetului Neamt. Mastile se confectioneaza din materiale diferite: piele, blana, tesaturi, lemn cioplit, coji de copac. Aceasta poarta o bogata incarcatura emotionala, furnizand copii grotesti, realiste ale unor animale: capre, cai, ursi, lupi, cerbi sau personaje din mitologia populara sau din folclor.
Din punct de vedere etnografic judetul Neamt cuprinde trei zone: Valea Bistritei, zona Neamt si zona Roman.
Zona Neamt  este delimitata la apus de partea muntoasa a Vaii Bistritei si la rasarit de sesul Romanului.
In zona Romanului principalele ocupatii erau agricultura si cresterea animalelor, favorizate de relieful specific.
Prelucrarea lemnului reprezinta o constanta a artei populare romanesti : de la construirea locuinteler, portilor, fantanilor pana la mobilier, lemnul a capatat diverse forme si decoruri.
Cojocaritul reprezinta un mestesug cu veche traditie, care a parcurs din punct de vedere artistic mai multe etape: de la bunditele simple la cele integral decorate.
In cele mai multe cazuri , dezvoltarea  mestesugurilor a fost rezultatul unei necesitati materiale, in timp ce confectionarea mastilor este legata de viata spirituala a omului.

Imagini

Vacante in Rate