Saptamanal facem o selectie de oferte pentru tine!
Numar de telefon al Agentiei Eximtur
Bine ai venit !
Autentificare   ÃŽnregistrare
Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României şi este traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Arad, Alba, Vâlcea, Caraş-Severin, Timiş. Suprafaţa totală a judeţului Hunedoara este de 706.267 ha. Relieful judeţului este variat, predominant muntos, cu înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud (Munţii Retezat şi Parâng) la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Surianu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici) se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase, se găsesc două depresiuni: cea înaltă, deluroasă a Petroşanilor (pe Valea Jiului) şi cea joasă a Haţegului. Reţeaua hidrografică a judeţului este vastă şi complexă. Principalul râu care străbate judeţul este Mureşul, care are ca afluenţi importanţi Streiul, Râu Mare şi Cerna. O notă specifică în hidrografia judeţului o conferă cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat. Clima judeţului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petroşani) şi 9,6°C (Hunedoara). Reşedinţa judeţului Hunedoara este municipiul Deva, aşezat la poalele Cetăţii Deva (ultima ramificaţie a munţilor Poiana Ruscă), pe Valea Mureşului, la intrarea acestuia în culoarul Deva-Zam-Lipova. În judeţ există 7 municipii, 7 oraşe şi 55 comune. Populaţia judeţului Hunedoara, după recensamântul populaţiei din 2002 este de 487.115 de locuitori. Populaţia din mediul urban reprezintă 76% dintre locuitori, iar cea rurală 24%. Renumit prin frumuseţea peisajului şi bogătia folclorică şi etnologică, judeţul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi. Turismul montan, drumeţiile şi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau crestele Stânişoara şi Pintenul Slăveiului, toate situate în zona centrală a masivului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă, Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement. Itinerariile turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crişul Alb (în aval de localitatea Vaţa de Jos), defileele Jiului şi Mureşului (culoarul Deva - Zam), Porţile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zlaşti şi cele trei "porţi" ale Streiului de la Ohaba de sub Piatră, de la Ciopeia şi Subcetate. Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Munţii Retezat (82), în Parâng, Godeanu, Ţarcu şi Şureanu. Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti, Bampotoc, Sibisel, Munţii Retezat, etc. dau un farmec deosebit peisajului. Principalele zone turistice etno-folclorice ale judeţului Hunedoara sunt: Ţara Zărandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaţie naturală), oraşul Brad (Muzeul Aurului) Panteonul de la Ţebea (Gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu), satele Crişan, Criscior, Ribita, Baia de Criş- toate având biserici vechi, monumente istorice. Valea Mureşului cuprinde principalele obiective turistice: Satul Aurel Vlaicu - fost Bintinţi, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află şi casa memorială a acestuia. Orăştie - oraşul unde în 1582 a apărut "Palia de la Orăştie" , locul unde a trăit marele umanist Nicolaus Olahus şi unde exista o veche şcoală românească, din 1731. Costeşti, Blidaru, Grădiştea de Munte - unde se păstrează ruinele principalei aşezări a regatului dac - Sarmizegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, aşa cum îl numeşte Strabon. Turdas - aşezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice. Simeria - oraş, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care adăposteşte colecţii de arbori din toată lumea. Vetel - comună de pe Valea Mureşului, vechea aşezare romană Micia (castru roman). Brănisca - fortăreaţă datând din sec. XIV, ulterior castel renascentist al familiei Martinuzzi. Lesnic, Gurasada, Zam - comune pe teritoriul cărora se află vechi biserici, monumente de arhitectură. Tinutul Pădurenilor cuprinde partea de est a munţilor Poiana Ruscăi. Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara, centru siderurgic de veche tradiţie. Aici se află Castelul Corvineştilor, cel mai important monument laic de arhitectură gotică din România. Construcţia castelului (începută înainte de 1400) a fost continuată de Iancu de Hunedoara, regele Matei Corvin şi de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen. În momentul de faţă castelul este restaurat, în sălile lui se organizează spectacole de muzică preclasică şi de muzică veche. Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintă interes turistic prin aşezările: Teliucu Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare şi baza de agrement Cincis), Ghelar (zăcămintele de fier exploatate din perioada romană, cele mai vechi furnale, aici se fabricau săbii şi lăncii în vremea Huniazilor). Zona pădurenilor reprezintă un adevărat tezaur etnografic, în special în satele Cerbăl, Bunila, Topliţa, Lunca Cernii de Jos. Costumele populare sunt de mare originalitate şi s-au păstrat nealterate obiceiurile şi tradiţiile de secole. Prin colorit şi motive decorative se imprimă deosebiri costumelor, în funcţie de vârsta celor care le îmbracă. În zilele de sărbătoare, femeile pădurence poartă cojoace înflorate, un pieptar cu blană de oaie acoperit cu flori sau pene. Motivele florale sunt cusute cu mătase. Pădurenii practică şi arta prelucrãrii lemnului (cruci de lemn de-a lungul satelor, furci de tors, bâte, teci de cuţite). De asemenea, turnatul cositorului după o tehnică proprie, arhaică este folosit şi la aplicarea de catarame şi ţinte pe fâsii de piele. Aşa se confecţionează renumitele podoabe pentru femei, cingătoarea sau boltul, o piesă tipică portului pădurenesc. Ţara Hategului este nucleul de etnogeneză a poporului român, este izvorul istoriei româneşti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotărât acum două mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sălaşlui în trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile şi duşmăniile noastre faţă de multele neamuri ale lumii. Fiecare epocă istorică şi-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi ţinut românesc, începând cu epoca preistorică (peşterile de la Ohaba-Ponor şi Cioclovina). Principalele obiective turistice din zonă sunt: Călan Băi (staţiunea de ape termale din anticul Aquae) Streisângeorgiu - la confluenţa Streiului cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectură medievală din ţară, cu o frescă datând din anul 1313. Strei - cu o biserică din sec.XIII. Sîntămărie - Orlea - biserica reformată de aici a fost iniţial Capelă de curte ortodoxă românească, construită în sec. XIII de familia de cneji Cândea, în stil romanic. Castelul Sîntămărie Orlea este o construcţie barocă din sec. XIX şi adăposteşte acum un complex turistic. Mănăstirea Prislop, întemeiată de călugurul Nicodim în 1414. Aici si-a scris Nicodim evanghelia şi a functionaţ o scoală de zugravi condusă de Popa Simeon din Piteşti. Biserica-monument istoric de la Densuş, una dintre cele mai vechi şi mai interesante construcţii religioase din ţară, ridicată în sec. XIII, pe ruinele unei vechi construcţii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se observă elemente de construcţie paleocrestină. Este considerată una dintre cele mai vechi biserici din România. Densus este locul de baştină al familiei Densuşeanu: Aron, Nicolae şi Ovid. Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, se află pe valea râului Zeicani. Oraşul a fost fondat de împăratul Traian după cucerirea Daciei. Aici se află Amfiteatrul cu 5.000 locuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte. Cetatea şi biserica Colt, a aparţinut familiei de cneji Cândea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situează aici acţiunea romanului "Castelul din Carpaţi" de Jules Verne. Sînpetru - sat situat lângă Sîntămăria Orlea, posedă o biserică monument de arhitectură din sec. XIII. Aici se află un renumit depozit fosilifer cu schelete si ouă de dinozaur. Peşterile Cioclovina, Ohaba Ponor şi Tecuri - situate pe un versant al Munţilor Surianu, conţin urme de locuire din paleolitic. Peşterile prezintă interes şi sub aspect geologic, prin unicitatea configuraţiei rocilor. Sub aspect etno-folcloric, zona Ţării Haţegului prezintă un mare interes. O inestimabilă valoare o au "scoarţele" din Haţeg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Băeşti- Pui, precum şi portul popular elegant, în care combinaţia de culori alb şi negru conferă un rafinament aparte. Încrustările din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) şi unele piese de arhitectură populară se remarcă prin originalitate şi un simt artistic special. "Haţeganele" şi "Căluşerul" formează piese predilecte ale melosului popular. În judeţul Hunedoara se află staţiunile balneo-climaterice Geoagiu Băi, Vaţa de Jos şi Aquae - Călan Băi.

Imagini

Vacante in Rate