Calator in China clasica: Beijing, Partea I


de Dr. Lili Morar, client EXIMTUR Daca ati vazut vreodata filmul "Daca e marti, e Belgia! ", atunci veti intelege pe deplin ce am sa va povestesc despre cum e sa vizitezi China in opt zile. De fapt, sunt incluse trei orase mari: Beijing, Xi'An si Shanghai. Maratonul a inceput intr-o frumoasa dupa-amiaza din luna mai, cand un grup marisor de calatori dornici de aventura s-a adunat in jurul simpaticei noastre ghide, ca puisorii langa closca. Primim pasapoartele, informatiile de baza, apoi check-in pentru zborul Cluj-Munchen. Tranzitul la Munchen se face in goana, pentru ca sunt doar 40 de minute intre curse. Ambele zboruri sunt cu Lufthansa. In Airbus-ul A 340-600 care ne duce la Beijing, totul e impecabil. Curat si confortabil, insotitoare de bord placute si eficiente, tablete de televizor ce functioneaza perfect cu filme, muzica si jocuri, patura si perna pentru dormit. Primim chiar si servet umed cald pentru igienizare inainte de servirea mesei. IMG_1717 Beijing Aeroportul din Beijing e frumos si modern. Ne adunam cuminti in jurul ghidei cu steguletul Romaniei si ne asezam la controlul pasapoartelor. Grupul nostru dezorganizat și ciripitor nu este pe placul autoritatilor locale, asa ca intervine un om de ordine in uniforma  si suntem aliniati doi cate doi, pe rând, ca la scoala noastra de trista amintire. Amutim putin, impresionati de rigiditatea sistemului de care toti am uitat, dar dupa ce trecem cu bine de formalitatile vamale, ne relaxam, pentru ca suntem in vacanta! IMG_1741 Suntem asteptati de ghida locala, Stephanie. E o persoana calda, usor fragila si dornica sa-si reprezinte tara cat mai bine cu putinta. E ora 11.30 locala si ne imbarcam in autocar. Diferenta de fus orar ma arunca la ora biologica de 3.30 din cauza drumului molcom si a caldurii. Cred ca am atipit, pentru ca ma trezesc la prima oprire de pauza. Pauza de masa! E un restaurant unde suntem singurii clienti. Mesele sunt organizate pentru opt persoane la o masa, cu opt feluri de mancare asezate pe tipicul suport rotativ, orezul aferent si o bautura inclusa, la alegere, apa, suc sau bere. Doar un pahar. Apoi contra cost.   Abia asteptam sa ajung la hotel, sa fac un dus, sa-mi schimb hainele de calatorie si sa ma simt in stare sa acumulez informatiile. Nici vorba! De la restaurant, direct la Templul Cerului!  O zi cu soare splendid, minim 30 de grade. O sapca alba si ochelari contra UV, dotarea minima din rucsac, imi fac viata mai usoara, desi picioarele sunt de guma. Ascult explicatiile. Templul Cerului a fost construit in anii 1400 de dinastia Ming pentru ca imparatii, fiii cerului, sa aiba un locas unde sa se roage si sa aduca sacrificii pentru recolte bogate si bunastarea poporului. Arhitectura se bazeaza pe forme circulare, pentru ca simbolizeaza cerul. Patratul simbolizeaza pamantul. Acoperisurile de olane ceramice albastre si galbene sunt, la fel, simbolul cerului si al bogatiei. Cele doua sali de rugaciune sunt asezate pe platforme circulare din marmura alba. Se ajunge la ele urcand trei serii de trepte, cate noua odata. Cifra 9 si multiplul ei este atribuita doar imparatului. Ulterior am aflat ca cifra 7 era atribuita preotilor, cifra 5, invatatorilor, iar 3, pentru oamenii de rand. Un alt simbol imperial este lemnul de nanmu, cel mai scump lemn din lume, folosit pentru constructiile templelor imparatesti. IMG_3137 In urma cu cateva sute de ani, cineva venea aici  sa se roage. Cu escorta, dar in liniste. Daca au avut vreun efect rugaciunile si sacrificiile, asta nu mai spune nimeni.  Acum e un haos turistic, profitabil pe deplin. IMG_3161 Nu stiu cum trece timpul, dar e ora de plecare. Spre cina de la 18.30. Aici totul e calculat si programat din timp. Chiar si spectacolul de dupa cina! Inclus in pret si obligatoriu. Oricum, nu stiam unde e hotelul... IMG_3226 Sala se numeste Red Theatre. Spectacolul se numeste The Legend of Kung fu si este despre initierea copiilor sa devina luptatori shaolin. E frumos si reusesc sa nu adorm. Ajungem, in sfarsit, la Hotel Presidential Beijing. Urias! In fata e un bulevard, in spate - o clinica de cardiologie. Holul de la receptie se inalta pe nenumarate etaje. Un lift de sticla gliseaza usor carand turisti nerabdatori. Pe langa alte sase normale disponibile. Suntem cazati la etajul 7, dar ajungem intr-o clipa! Camera e micuta, dar are tot ce trebuie. Dupa un dus fierbinte, ma cufund intr-un pat moale. Somn instantaneu. Maine e o nouă zi. Continuarea experientei de calatorie in articolele urmatoare

SOURCE AND TAGS