7 mancaruri pe care le credeai specific romanesti
- Eximtur
- /
- 14 aprilie 2014
Bucataria romaneasca este un amestec plin de diversitate, ea imbinand intr-un mod savuros numeroase influente culturale, dar pastrandu-si, in acelasi timp, un caracter specific.
Mancarea romaneasca a fost marcata, de-a lungul timpului, de bucataria vecinilor tarii si chiar de bucataria diferitelor altor culturi care s-au perindat pe teritoriul Romaniei, fapt ce face ca variante ale mancarurilor considerate specific romanesti sa se gaseasca si in alte tari din Europa.
Dar sa nu ne pripim si sa le luam pe rand:
7. Slanina
sursa imaginii: Infoaliment
E aproape imposibil sa fii roman si sa nu fi gustat macar o data slanina cu ceapa, la un picnic la iarba verde sau in fata unui foc facut alaturi de prieteni. Slanina este atat de importanta pentru cultura romaneasca incat de cativa ani se organizeaza pana si un targ de produse traditionale numit SlanaFest.
Cu toate acestea, stiai ca slanina este de fapt un aliment specific nu doar Romaniei, ci intregii Europe de Est? In general, Ucraina si Rusia sunt cel mai des asociate cu preparat, dar slanina (sub diferite nume – slona, slonina, szalonna, slana, etc) este frecvant consumata si in alte tari din regiune.
In functie de tara, slanina se prepara cu sau fara soric si este afumata sau fiarta. De cele mai multe ori, slanina este sarata sau tinuta in saramura, iar in Estul Europei este deseori pregatita cu boia si alte condimente, in vreme ce in Sud-Estul Europei este deseori afumata.
6. Clatitele
sursa imaginii: BunatatiCulinare
Un alt preparat cu care ne rasfatau bunicile sau mamele inca din copilarie (si cu care probabil inca ne rasfata si acum) sunt clatitele. Cu mere, cu urda, cu gem sau cu branza dulce, clatitele sunt demult pe lista deserturilor preferate de catre romani. Mai mult, exista chiar variante sarate ale clatitelor, cum ar fi celebrele Clatite Brasovene umplute cu carne si prajite in pesmet, ce au o savoare extraordinara.
Cu toate acestea, clatitele isi gasesc originea in regiunea bretona a Frantei, desi astazi ele sunt consumate in multe alte parti ale Europei, avand diverse forme (prajite, sub forma de tort, umplute, etc) si diverse umpluturi (cartofi, carne, ciuperci, gem din fructe specifice regiunii, miere si nuci, etc).
Daca in Franta clatitele se numesc „crêpes ”, denumirile lor variaza de la o tara la alta. De exemplu, in Croatia se foloseste denumirea de „palačinka”, in Spania „tortitas” iar in Germania „pfannkuchen”.
5. Zacusca
sursa imaginii: Ampress
Zacusca este unul dintre „preparatele toamnei” pregatite in casele romanilor an de an, din vinete, ceapa, rosii si ardei (ba unele variante pentru gurmanzi cuprind si fasole, ciuperci, morcovi sau telina).
Desi zacusca este destul de specifica bucatariei romanesti, in bucataria internationala vom gasi numeroase variante ale sale. Astfel, sarbii pregatesc Ajvar, ce contine si usturoi si uneori si ardei iuti. Bulgarii, pe de alta parte, fac Ljutenica, o zacusca indulcita cu zahar, iar turcii folosesc „Biber salcası”, o varianta mai fina si mai pastoasa a zacustii, pentru a condimenta mancarurile.
4. Mamaliga
sursa imaginii: VorniceniNews
O alta mancare pe care o gasesti in orice restaurant cu mancare traditionala si pe care sigur ti-o gatea deseori bunica sau mama este „mamaliga cea de toate zilele”. Fie ca e cu lapte, branza, smantana, tocanite sau sarmale, mamaliga este cu siguranta o parte integranta a culturii romanesti.
Putini stiu insa ca mamaliga este o reteta gatita inca de pe vremea romanilor, atunci pregatindu-se cu boabe de mei. Prin urmare, reteta a avut timp sa se extinda in intreaga Europa, cea mai cunoscuta varianta a sa fiind cea italiana, numita Polenta, care se mananca uneori prajita alaturi de o diveristate de mancaruri, cum ar fi sosul bolognese sau sosul de ciuperci cu mozarella. Alte forme si variante alte mamaligii se gasesc si in Ungaria (Puliszka), Serbia (Palenta), Slovenia (Zganci), Ucraina (Culesa) si nu numai.
3. Mititei
sursa imaginii: Wikimedia
O alta mancare pe care o cunoaste orice roman ce a participat macar o data la un gratar la iarba verde sunt mititeii (alintati si „mici” de catre prietenii lor de-o viata).
Legenda spune ca acestia au fost inventati intr-o noapte la hanul La Iordachi de pe strada Covaci a Bucurestiului vechi, han cunoscut pentru carnatii sai extrem de gustosi. Se zice ca proprietarul hanului a avut intr-o zi atat de multi clienti incat ar fi ramas fara intestinele de oaie pe care le umplea cu amestecul din carne tocata, motiv pentru care a pus pe gratar carnatii fara "invelis".
Mititeii insa nu sunt o specialitate exclusiv romaneasca, variante ale lor regasindu-se si in meniul grecilor, croatilor, sarbilor, turcilor, libanezilor, bulgarilor si nu numai, deseori ei fiind cunoscuti sub denumirea de Cevapcici.
Cu toate acestea, in funcţie de regiune, se folosesc diferite condimente si compozitii ale carnii tocate. Astfel, de exemplu, libanezii au mititei din amestec de vita si oaie, ce sunt in general mai lungi decat cei romanesti. In Turcia, in compozitie intra deseori si carnea de cal, in timp ce in Azerbaidjan se adauga si carne de capra.
2. Ciorba de burta
sursa imaginii: Aphextwinz
Ciorba de burta cu smantana si ardei iute este una dintre preferatele celor pasionati de bucataria romaneasca. Imbinarea gustului de usturoi cu acreala ciorbei fac ca acest preparat sa fie una dintre pietrele de temelie ale palmaresului gospodinelor romance.
Cu toate acestea, ciorba de burta nu se gaseste doar in Romania. De exemplu, in Bulgaria in ciorba de burta (numita „shkembe-chorba ”) se adauga si carne de porc si de miel, in timp ce in Cehia ea este pregatita cu multa boia, ceapa si usturoi, amintind pe undeva de gulyas-ul unguresc (fiind numita „drštková polévka”). Mai mult, in Polonia mancarea de burta (numita „flaki”) este gatita uneori cu sos de rosii, adaugandu-se chiar si mici chiftele.
Alte variante ale acestei mancari se gasesc si in Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Slovacia si Turcia, dovedind ca ciorba de burta este un preparat destul de popular in intreaga Europa.
1. Sarmale
sursa imaginii: Blogspot
Sarmalele le gasim asezate la loc de cinste pe orice masa traditionala, prepararea lor fiind considerata o adevarata arta intre gospodinele din Romania. Cu toate acestea, ele se gasesc sub diferite forme in intreaga regiune balcanica a Europei (si nu numai), numeroase tari considerandu-le parte integranta a bucatariei lor traditionale.
Daca in Croatia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria sau Polonia reteta este relativ similara cu cea romaneasca, in Ucraina ingredientele cuprind rareori carne (fiind deseori doar orez invelit in varza), iar in Rusia ele sunt deseori doar chiftele invelite in varza. Mai mult, in Egipt sarmalele sunt preparate dintr-un amestec de orez, legume si condimente, carnea fiind arareori adaugata.
Cunosti si alte mancaruri romanesti ce se regasesc in alte bucatarii? Ne-ar placea sa auzim despre ele! Lasa-ne un comentariu mai jos!
SOURCE AND TAGS