1. INFORMATII GENERALE
Asezare : judetul Olt este situat in partea de sud a Romaniei, pe cursul inferior al raului care i-a dat numele si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea.
Vecini : la est se invecineaza cu judetele Arges si Teleorman, la vest cu judetul Dolj, la nord-vest judetul Valcea, la sud Fluviul Dunarea pe o distanta de 45 km care il desparte de Bulgaria.
Suprafata : este de 5.498 km patrati reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.
Populatie: este de 517.000 locuitori.
Orase
Municipii: Slatina, resedinta de judet, cu 87.000 locuitori, unul din cele mai vechi orase ale Tarii Romanesti, pe terasele ce domina Valea Oltului, Caracal.
Orase: Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti, Potcoava.
Relieful : este format din campie si podis (dealuri nu prea inalte), inclinatia tinutului fiind de la nord la sud, altitudinile coborand in panta lina de la Vitomiresti catre Dunare, pana la Corabia. In nord, pana aproape de Slatina sunt ultimele prelungiri ale Piemontului Getic (Podisul Cotmeana, o zona de dealuri), in centru, de la Slatina pana la Dunare, se intinde un fragment al Campiei Romane (Campia Boianului, Caracalului, Burnasului) care se termina in sud cu Lunca Dunarii.
Clima : este temperat continentala fiind influentata de valurile de aer uscat din vest, ce se manifesta prin geruri aspre si veri uscate. Vanturile neregulate sunt : Crivatul, (care iarna aduce viscol si zapada, primavara ploaie si vara seceta), Austrul (secetos), Baltaretu, (ce aduce ploaie).
Cursurile de apa : sunt reprezentate de colectorul general Dunarea (47 km in sud), in care ajunge Oltul (batranul Alutus), ce strabate judetul la mijloc, de la nord la sud (160 km), primind ca afluenti Oltetul, Tesluiul, Darjovul, apoi la nord, Vedea, cu afluentul Plapcea, Calmatuiul, Cotmeana, Pesceana.
2. ATRACTII TURISTICE
Lacuri : Valea Oltului, apare ca o salba de lacuri ca urmare a amenajarilor hidroenergetice in exploatare, atractive prin frumusetea imaginilor create de intinsele oglinzi de apa, padurile, caracterizate de diversitatea esentelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite in toata perioada lor de vegetatie .
Potentialul raului Olt a fost pus in valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantitati insemnate de energie electrica.
Cel mai mare lac de acumulare este lacul Strejesti.
Turismul de croaziera si de agrement este specific judetului Olt, zonele cu astfel de potential aflandu-se in preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru-Rusanesti.
Rezervatii si monumete ale naturii
Rezervatia de Dropii „Boianu“ de langa localitatile Nicolae Titulescu, Valeni, Seaca, Pentru ca in trecut dropiile constituiau un vanat deosebit de cautat si apreciat.
Astazi sunt ocrotite in rezervatii, deoarece numarul lor a scazut foarte mult. Principalul teritoriu (din Romania), populat de dropii, este Campia Boianului.
Padurea Topana, rezervatie forestiera, langa comuna Topana, unde arborii au dimensiuni impresionante.
Padurea Geaca de la Opatsani (la 48 km de Pitesti) este rezervatie forestiera in raza comunelor Poboru si Spineni.
Vestigii istorice
Ruinele cetatii Sucidava din Celei - Corabia, straveche asezare geto-dacica, pe vatra uneia apartinand Culturii Cotofeni, (mileniul III i.Hr). A fost un important centru urban si in perioada romano-bizantina.
Vestigiile orasului roman „Romula“ de la Resca, (la nord de Caracal), pe vatra vechii asezari getodacicie Malava, a fost ridicat la rang de „municipiu“ (pe vremea lui Adrian) si de „colonia“ (in timpul lui Septimiu Sever).
Ruinele curtii domnesti din Caracal, fosta resedinta domneasca in timpul domnitorilor Mihai Viteazul (sec. XVI), Matei Basarab si Constantin Brancoveanu.
Alte vestigii istorice: Ruinele curtii domnesti de la Brancoveni (sec. XVII - XVIII).
Edificii religioase
Manastirea Brancoveni (la 15 km de Piatra Olt), ridicata in sec. XVI, are prima mentiune documentara intre 1582 - 1583. A fost rezidita de Matei Basarab in 1640 si reconstruita de Constantin Brancoveanu in 1699.
Manastirea Caluiu din Comuna Oboga, inceputa de boierii Craiovesti la 1516 si terminata de fratii Buzesti in 1588. Monumentul a fost restaurat de mai multe ori, perzand din infatisarea originala.
Manastirea Hotarani din Comuna Farcasele, ctitorie din 1588 a vornicului Mitrea, pictata in 1708, a devenit punct muzeistic.
Alte edificii religioase: Manastirea Clocociov, construita de Mihai Viteazul in 1594, Manastirea Streharet, monument reprezentativ al arhitecturii din sec. XVII (1672), Biserica „Sf. Treime“ din Caracal, (1646).
Edificii culturale
Casa memoriala „Iancu Jianu“ din Caracal, organizata in casa in care a trait vestitul haiduc, prezinta diverse obiecte si arme care infatiseaza aspecte din lupta sa impotriva exploatarii boieresti.
Casa memoriala „Nicolae Titulescu“ din localitatea ce-i poarta numele, expune diverse documente si obiecte personale ale marelui om politic.
3. ETNOGRAFIE
In judetul Olt valori artistice intalnim in mod deosebit in costumul popular, in scoartele si tesaturile de interior, in ceramica populara pe care literatura de specialitate o cunoaste sub numele de Ceramica de Oboga. Aceste genuri ale artei populare sunt cele care predomina in patrimoniul etnografic al Muzeului Judetean Olt.
Colectia de port popular a sectiei, cuprinde in primul rand un bogat tezaur de marame diafane din borangic (peste 300), piese specifice pentru gateala capului. La aceasta podoaba de baza a costumului popular putem adauga bijuteriile, lucrate de catre mesterii locali din argint si arama, lesele din margele multicolore si salbele din monezi diferite.
Piesele de ceramica au fost aduse din centrele de olari de pe Valea Oltetului: Corbeni, Romana, Oboga, precum si din localitatile unde a circulat ceramica unor centre din Valcea si Arges. Colectia de ceramica este foarte bine reprezentata in muzeu cifrad un numar de 2800 obiecte.
Dintre importantele colectii ce au imbogatit patrimoniul etnografic al muzeului mentionam si colectia de scoarte (covoare, velinte, macate) la care varietatea ornamentala si a gamei cromatice duce la realizari artistice majore (colectia detine 260 de piese).