INFORMATII GENERALE
Asezare : este situat in partea de sud-vest a Romaniei , pe cursul mijlociu al Jiului, facand parte din regiunea istorica Oltenia.
Vecini : la nord se invecineaza cu judetul Hunedoara, la nord-vest cu judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest cu judetele Valcea , Dolj si Mehedinti.
Suprafata : este de 5.602 km² reprezinta 2,4% din teritoriul tarii.
Populatia : este de 397.000 locuitori.
Orase
Municipii:Targu Jiu, resedinta judetului(situata la o altitudine de 210 m) are 98.000 locuitori. Este renumit datorita nemuritoarelor monumente brancusiene, ce ilustreaza in cel mai inalt grad, creatia si spiritualitatea romaneasca.
Orase: Bumbesti Jiu, Motru, Novaci, Targu Carbunesti, Ticleni, Rovinari, Tismana.
Relief : se prezinta in trei trepte distincte: in N si NV sunt M-tii Parang, Valcan si Godeanu, cu altitudini ce depasesc frecvent 2.000 m si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), in partea centrala se desfasoara zona subcarpatica, constituita din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) si depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare), iar in S, se afla o portiune a Piemontului Getic.
Clima : este temperat-continentala.
Cursuri de apa : apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia ) .
Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential.Cursurile de apa secundare au un regim nepermanet , in exclusivitate torential.
ATRACTII TURISTICE
Muntii
Cadrul natural include 3 mari unitati fizico - geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu altitudini ce depasesc frecvent 2.000 m. Subcarpatii Getici, situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri, mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran si depresiuni: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare; dealurile colinare situate in partea sudica, apartinand Podisului Getic.
Chei si defilee
Defileul Jiului este unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpati. Jiul strapunge muntii deschizand o poarta intre Transilvania si Oltenia.
Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfasoara pe 10 km, in Muntii Valcan, formand o rezervatie complexa. Sunt considerate o adevarata provocare pentru alpinisti, inaltimea peretilor (aproape verticali) ajungand la 200 m.
Cheile Corcoaia (la 40 km amonte de Baile Herculane), pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m fiind extrem de interesante prin peretii lor verticali, inalti de peste 150 m, si prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formeaza o rezervatie geologica.
Lacuri : Lacul Urdele - Obarsia Lotrului, Judetul Gorj, Lacul Ascuns (Lacul Secat) - Petrosani, Judetul Gorj, Lacul Becheru - Targu Jiu, Judetul Gorj, Lacul Carbunele (Lacul Petroasa) - Obarsia Lotrului, Judetul Gorj, Lacul Carja (Lacul Custura) - Petrosani, Judetul Gorj, Lacul Ciobanu (Iezerul Pietros) - Petrosani, Judetul Gorj, Lacul Gauri - Petrosani, Judetul Gorj
Rezervati si monumente ale naturii
Pestera Muierilor (langa Baia de Fier), monument al naturii care contine podoabe originale (concretiuni calcaroase) ce dau fantezie si splendoare pesterii. Azi, complet elecrificata, formeaza si o rezervatie arheologica. A servit ca locuinta oamenilor inca din paleoliticul mijlociu.
Pestera Polovragi (in Cheile Oltetului), galeriile ei formeaza un adevarat labirint. O veche legenda spune ca aici traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile ce se preling din turturii de piatra nu ar fi altceva decat lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani.
Pestera Closani la poalele Muntilor Mehedinti, cu lacuri, fauna cavernicola bogata, numeroase concretiuni calcaroase, usor accesibila.
Alte pesteri: Pestera Cioaca cu Brebeni, in nordestul Muntilor Mehedinti, cu un decor de mare valoare, Pestera Gura Plaiului, langa Baia de Arama, rezervatie speologica si monument al naturii.
Statiuni turistice
Sacelu: statiune balneoclimaterica situata la 32 km nord-est de Targu Jiu la o altitudine de 340 m, intr-o zona deosebit de pitoreasca, la adapostul unor dealuri submontane impadurite. Dintre dotarile de care dispune statiunea amintim instalatii pentru bai la cada cu ape minerale, impachetari cu namol, bai in aer liber.
Statiunea Ranca este situata la 31 km de Targu-Jiu si la 82 km de Ramnicu Valcea, la o altitudine de 1800 m. Statiunea are doua partii de schi, ambele pe muntele Cornescu ( una de nivel mediu si una pentru incepatori , aceasta din urma fiind dotata si cu teleski si instalatie de nocturna).
Vestigii istorice
Vestigiile castrului roman de la Bumbesti-Jiu, construit de cohorta a IV Cypria si de un detasament al Legiunii a V-a Macedonica in vremea imparatului Septimiu Sever (201 d.Hr.). Avea rolul de a pazi drumul roman din apropierea pasului Valcan. Cula Cornoiu de la Curtisoara (la 10 km de Targu Jiu), monument istoric ridicat in 1745, reprezentand o casa fortificata, in scopuri de aparare. Adaposteste un muzeu etnografic, iar in apropiere se afla si un Muzeu in aer liber al arhitecturii populare gorjene.
Edificii religioase
Manastirea Tismana din Tismana situata la 10 km de Hobita, este unul dintre cele mai vechi si mai vestite monumente istorice si de arhitectura feudala romaneasca. A fost inaltata de Vlaicu Voda Basarab, la indemnul calugarului sarb Nicodim, intre 1375 - 1378. isi trage numele de la arborii de tisa care acopereau odinioara intreaga regiune.
Manastirea Polovragi (la 60 km de Targu Jiu), vestita ctitorie din 1505, ridicata de Radu si Patru, fii lui Danciu Zamona si reconstruita de Constantin Brancoveanu in secolul urmator.
Alte edificii religioase: Manastirea Lainici situata la 35 km de Targu Jiu, schit construit, Manastirea Crasna (1636), Ruinele manastirii Visina, Biserica fortificata Vladeni (1695), Catedrala „Sf. Voievozi” din Targu Jiu (1764).
Edificii culturale
O caracteristica principala a arhitecturii din Olteania, o reprezinta “ culele”, locuinte fortificate care au permis micilor boieri sa se apere si sa-si supravegheze domeniile de-a lungul timpului, incepand cu secolul al XVII-lea.
Amintim : Cula de la Curtisoara, Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtisoara, Bumbesti-Jiu; Cula Cioaba-Chintescu, Siacu, comuna Slivilesti; Cula Crasnaru, Groserea, comuna Aninoasa; Cula Glogovenilor, comuna Aninoasa; Casa Cartianu-Rugi, comuna Turcinesti ; Casa Moanga-Plesoianu, comuna Sacelu, Casa Barbu Ganescu, Targu-Jiu.
Dintre edificiile culturale amintim si Palatul comunal –Sediul Administrativ al Consiliului Judetean Gorj si Prefecturii Gorj – Targu-Jiu.
Monumente si statui
Cea mai veche statuie din oras dateaza din anul 1898, Statuia lui Tudor Vladimirescu - grup sculptural din bronz, turnat la Milano.
Bustul Alexandru Stefulescu a fost construit in cinstirea lui Alexandru Stefulescu a fost inaltat pe Calea Eroilor, in anul 1942, bustul marelui carturar, dedicatie a sculptorului gorjean Vasile Blendea.
Pentru a slavi memoria eroinei neamului romanesc, in Piata Victoriei, a fost ridicat , in 1935, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu.
Statuia Ecaterinei Teodoroiu se afla pe bulevardul ce –i poarta numele, iar Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, da posibilitatea vizitatorilor sa cunoasca locul unde s-a nascut marea gorjeanca.
In fata Casei de cultura a sindicatelor se afla Monumentul Constantin Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu in anul 1976 , cu prilejul sarbatoririi centenarului marelui sculptor roman.
ETNOGRAFIE
Prin originalitatea si frumusetea creatiei populare pe aceste meleaguri, prin caracteristicile proprii ale civilizatiei si culturii, Gorjul ar trebui sa se situeze printre judetele cu afluenta cea mai mare de turisti.
Stravechi teritoriu romanesc, cu insemnate marturii de viata si cultura din epoca dacica si romana, Gorjul cunoaste in veacul al XIII-lea framantarile voievodatului lui Litovoi, iar mai tirziu, in Campia Padesului, adunarea, unde domnul Tudor a dat glas vestitei proclamatii din 1821.
Realitatea etnografica gorjeana, traditionala si contemporana, se caracterizeaza printr-o remarcabila arhitectura populara, cu trasaturi proprii, printr-o exceptionala dezvoltare a prelucrarii artistice a lemnului, prin case, porti, obiecte de uz casnic si gospodaresc bogat ornamentate, printr-o valoroasa traditie in arta tesutului si cusaturilor, in portul popular, cantec, dans, in datini si obiceiuri.
In realitatea etnografica gorjana se intalnesc, de asemenea, trasaturi ale modului de viata de odinioara, mai ales la renumitele balciuri care au loc in lunile de vara la Polovragi si Dragotesti si care de fapt continua traditia vestitelor nedei din aceasta parte a Carpatilor.